”Pe Argeș în jos/Pe un mal frumos” se întinde frumosul oraș regal Curtea de Argeș. Prima capitală a Țării Românești, important centru cultural și economic. Acum orașul în care regii României își dorm somnul de veci. Supranumit și orașul cu tei. Leagănul Mitului Creației din cultura românească și casa Mânăstirii Curtea de Argeș. Un oraș mic și liniștit, situat pe Transfăgărășan. Ai crede că în aceste scurte fraze am cuprins tot ceea ce era de spus despre Curtea de Argeș. Dar în spatele acestor informații se ascund povești intersante și frumoase despre un oraș cu o istorie bogată.

Primele atestări

Prima atestare documentară a orașului Curtea de Argeș datează de pe timpul lui Herodot, care a scris despre nume de râuri geto-dace. Printre acestea s-a numărat și Ordeoss (Râul Argeș). Condițiile naturale oferite de valea râului au făcut ca această zonă să fie locuită încă din cele mai vechi timpuri. Titlul de capitală se pare că i-a fost conferit cu mult înainte ca Seneslau să ajungă aici. Există dovezi conform cărora în această zonă a apărut una dintre primele uniuni tribale dacice cu capitala la Argedava. Curtea de Argeș a ajuns capitală în bună regulă în anul 1241. Timp de apoape 100 de ani Curtea de Argeș a fost cel mai important centru cultural, comercial și economic din spațiul dintre Carpați și Dunăre, Valahia.

Grație domnitorilor care au poposit aici, în Curtea de Argeș a fost construite Biserica Domnească, Biserica Sân Nicoară și apoi Mânăstirea Curtea de Argeș. Biserica Domnească a fost prima necropolă a domnitorilor Valahiei. Biserica Sân Nicoară a fost ridicată la cererea Doamnei Clara, mama domnitorului Nicolae Alexandru (1352-1364). Se spune că aceasta nu a fost o biserică ortodoxă, ci una catolică. Aceasta era legată de Biserica Domnească printr-un tunel din care astăzi se mai păstrează numai intrarea vestică. Faptul că orașul Curtea de Argeș a fost capitală domnească i-a adus multe beneficii. Aici a fost înființată prima formă de bancă și tot aici s-a deschis o școală frecventată numai de copii locuitorilor orașului.

Mânăstirea Curtea de Argeș

În secolul XIV, în Curtea de Argeș este contruită bijuteria arhitecturală cunoscută sub numele de Mânăstirea Curtea de Argeș. De această construcție sunt legate Mitul Creației și Legenda Meșterului Manole. Biserica mânăstirii este unică în sud-estul Europei prin arta și meșteșugul cu care a fost ridicată. Neagoe Basarab a vrut să ridice la Curtea de Argeș o biserică fără pereche și a reușit cu ajutorul meșterului Manole, care se pare că era de origine armeană. Așa se explică elementele de arhitectură armeană și georgiană din construcția mânăstirii.

Oraș regal

Curtea de Argeș a fost capitală până în anul 1330, când Basarab I mută centrul administrativ la Câmpulung. Orașul reintră în atenția tutror când Regele Carol decide să își construiască aici o reședință. Curtea de Argeș era deja locul unde se odihneau multe nume mari ale Tării Românești. De atunci înainte avea să devină locul de veci al regilor și reginelor României. Pe 29 octombrie 2014 Principesa Margareta oferă orașului Curtea de Argeș, în numele Regelui Mihai, statutul de oraș regal.

Strategic situat pe Transfăgărășan, la poalele Carpaților, Curtea de Argeș este punctul de plecare spre multe obiective și trasee turistice. De aici se poate face foarte ușor accesul la Cetatea Poienari, cetate ridicată de Vlad Țepeș. Barajul Vidraru este proape. Munții Făgăraș stau starjă între zona Argeșului și Transilvania. Orașul regal este mic, dar istoria pe care o poartă este de o inestimabilă valoare.