Sursa: crestinortodox.ro

Mânăstirea săpată în stâncă

Mânăstirea Corbii de Piatră este așezată strategic la poalele unei stânci înalte care îi oferă protecție pe tot parcursul anului. De asemenea, zona în care a fost săpată această așezare monastică este una foarte liniștită. Satul Corbi este un loc din acela în care timpul are răbdare, în care tradiția își urmează nestingherită cursul. Corbii de Piatră este un punct de reper în această zonă care s-a dezvoltat în urma oieritului. Aici se spune că era loc de popas pentru domnitorul Valahiei. Lângă intrarea în biserica din stâncă există un loc săpat, un adăpost care

Pictură originală, valoare inestimabilă

Corbii de Piatră are o valoare inestimabilă. Pictura interioară, păstrată în formă originală, este realizată în stil bizantin și este datată undeva pe la începutul secolului XIV. Cu toate acestea, se presupune că această așezare a fost săpată în stâncă cu mult timp înainte de realizarea picturii. Modalitatea de pictare a bisericii este mai veche decât cea din Biserica Domnească din Curtea de Argeș. În decursul anilor, Corbii de Piatră a suferit mici modificări. În anul 1761, deasupra bisericii a fost adăugată o cruce latină cu capitel detașabil. Se spune că locul pe care a fost așezată crucea este, de fapt, un vechi altar dacic și că întreaga zonă a avut o mare însemnătate pentru daci. Poveștile merg atât de departe până la a afirma că aici ar fi fost marea capitală dacică. Totuși specialiștii susțin că nu au fost găsite urme ale poporului dac în zonă.

Sursa: eparhiargesului.ro

Prima mânăstire de maici

Corbii de Piatră devine mânăstire în 1512, când proprietara moșiei de la Corbi, Magdalena, înființează aici o mânăstire de maici închinată lui Neagoe Basarab. Așadar, la Corbi prinde viață prima mânăstire de maici din țară. După doar trei ani maicile sunt mutate la o altă mânăstire, iar Corbii de Piatră devine mânăstire de călugări. La începutul secolului XIX zidul dintre cele două altare este dărâmat și se construiește o nouă catapeteasmă. Cu toate acestea, sunt păstrate încrisurile grecești de pe pereți și pictura originală a altarelor.

Uriașul care doarme

Mânăstirea Corbii de Piatră nu este cunoscută numai pentru cele două altare și pictura originală, ci și pentru uriașul care își doarme somnul de veci la poalele stâncii. În fața mânăstirii se află o casă veche de peste 150 de ani, în curtea căreia se află formațiuni de piatră despre care se spune că ar fi parte din capul și trunchiul unui uriaș. În stâncă se poate observa piciorul uriașului despre care se spune că a fost pietrificat. Povestea spune că în această zonă, cu mult timp în urmă, trăiau niște oameni înalți de trei metri și că rămășițele unuia dintre ei se pot vedea și astăzi.

Sursa: lataifas.ro

Mai sunt si alte mistere care se leagă de Corbii de Piatră, mistere care abia așteaptă să iasă la iveală și să se aștearnă în fața turistului. Aici vei găsi oameni care povestesc frumos și care sunt dornici să împărtășească ceea ce știu cu cei ce le calcă pragul. La Corbii de Piatră te așteaptă o liniște care este întreruptă doar de susurul râului și de croncănitul corbilor ce și-au săpat ascunzători în stânca semeață.

Articolul Corbii de Piatră apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: conferinta.info

Prin istoria ei, valoarea artistică, arhitectura și pictura ei originală, prin culorile vii și prospețimea picturii ce îmbracă armonios pereții bisericii, Mânăstirea Moldovița are o valoare deosebită. Este una dintre bisericile unice în lume. Pictura, la fel ca la „surorile” ei, reprezintă o lecție de istorie și religie. Scenele religioase se împletesc cu cele istorice, dar și culturale. Astfel pe pereții exteriori se găsesc scene precum „Asediul Constantinopolului” sau „Filosofii antici„. De asemenea, este de remarcat faptul că, deși timpul a trecut nemilos peste mânăstire și intemperiile nu au ferit-o, culorile s-au păstrat vii și proaspete.

Photo Credit: Paul Buciuta

Siluetele înalte și elegante ale tuturor personajelor sunt în acord perfect cu suprafața curbă a absidelor. Și toate acestea sunt în concordanță cu arhitectura bisericii. La Mânăstirea Moldovița se observă o încercare de umanizare a figurilor sfinților, o apropiere de planul uman al celor care îi calcă pragul. Biserica Mânăstirii Moldovița nu este ornată numai cu scene, ci are multe elemente din folclorul moldovenesc. Astfel se regăsesc motive florale și geometrice preluate de la costumele și țesăturile Moldovei de nord.

În ceea ce privește arhitectura Mânăstirii Moldovița, aceasta îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Totuși aici se regăsesc și elemente arhitecturale noi cu influențe de gotic transilvănean târziu. Biserica Mânăstirii Moldovița este mult mai înaltă și mai mare decât celelate biserici din Moldova. Se pare că însăși așezarea ei a fost o alegere strategică. Situată la granița dintre Moldova și Transilvania, Mânăstirea Moldovița a ținut și loc de punct de observație. Apropierea de Transilvania este motivul pentru care o parte dintre meșterii care au participat la construcția bisericii erau transilvăneni. Ei au adus nu numai forța de muncă, ci și o bucățică din stilul bisericilor transilvănene. Pridvorul deschis cu cinci arcade mari dă impresia de măreție. Acesta este un element nou în rândul bisericilor din Moldova.

Photo Credit: Raul Pop

Mânăstirea Moldovița a fost totodată un important centru cultural. După tradiția vremii, în incinta Mânăstirii Moldovița s-au copiat și împodobit multe cărți și manuscrise. Mânăstirea este acum un loc pașnic unde oamenii vin să se liniștească, să fie mai aproape de Dumnezeu. Liniștea monahală este întreruptă doar de trilul vesel al păsărilor și se susurul dulce al celor două pârâie care îi stau strajă.

Articolul Mânăstirea Moldovița apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: pinterest.com

Mânăstirea Sucevița, situată în satul cu același nume, pe valea pârâului Sucevița, a fost zidită în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea. Biserica este construită în stilul arhitecturii moldovenești, stil consolidat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Stilul moldovenesc este, de fapt, o îmbinare armonioasă a elementelor de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură a vechilor biserici de lemn din Moldova. Împrejmuită de ziduri de apărare înalte de 6 metri și groase de 3 metri, prevăzute cu contraforturi, drumuri de strajă și patru turnuri, Mânăstirea Sucevița este una dintre perlele Moldovei.

Pictura exterioară are o înclinație spre narațiune, reprezentând cicluri complete din viețile unor sfinți, în scop educativ. Măiestria pictorilor reiese cu deosebire din abordarea perspectivelor, a fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spațiului artistic din această zonă a Europei. Pictura exterioară a Mânăstirii Sucevița este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldovenești cu pictură exterioară. Mânăstirea Sucevița este, de asemenea, singura care își păstrează latura de nord, unde este reprezentată „Scara virtuților”. Scena este impresionantă prin contrastul dintre ordinea îngerilor și haosul iadului. Pe acest perete nordic este reprezentată lupta dintre bine și rău, încercarea omului dea păși spre perfecțiune.

Photo Credit: Bogdan Barbulescu

Sursa: skytrip.ro

Mânăstirea Sucevița este monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din țară. Pictura murală de la Mânăstirea Sucevița, considerată de cercetătorul de artă francez Paul Henry „testamentul artei moldovenești”, închieie epoca de mari creații ale secolului XVI. Pe lângă Mânăstirea Sucevița, alte monumente cu pictură exterioară (Humor, Moldovița, Arbore, Voroneț) constituie capodopere ale artei universale.

Mânăstirea Sucevița este parte din Patrimoniul Mondial UNESCO începând cu anul 2010. Mânăstirea Sucevița anunță prin arhitectura sa de fortăreață medievală, inovațiile arhitecturale ale secolului XVII.

Photo Credit: Maria Alexandra Nica

Cea mai mare colecție de artă se găsește la Mânăstirea Sucevița. Vizitatorul, dornic să cunoască arta medievală a secolelor XV-XVI, găsește aici arhitectură religioasă, pictură, sculptură în lemn și piatră, broderii, manuscrise în miniatură și argintărie. La fel ca „surorile” ei, Mânăstirea Sucevița a avut dublu rol – monastic și educativ.

Articolul Mânăstirea Sucevița apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: cosmopolitan.ro

Și Mânăstirea Voroneț, la fel ca multe mânăstiri din Bucovina, a fost ctitorită de Ștefan cel Mare. La îndemnul lui Daniil Sihastrul, marele domnitor a luat decizia de a mai ridica o mânăstire. Cronicarul Ion Neculce consemnează: „Și au întrebat Stefan cel Mare pre sihastru ce va mai face, că nu poate săsă mai bată cu turcii: închina-va țara la turci, au ba? Dar sihastrul a zis să nu o închine, că războiul este al lui, numia, după ce va izbândi, să facă mânăstire acolo…„. Poate că Mânăstirea Voroneț i-a fost mai dragă sihastrului decât Putna, aici aflându-se și mormântul lui.

Sursa: turistderomania.ro

Numită și „Capela Sixtină a Orientului”, Mânăstirea Voroneț, renumită pentru culoarea minunată, este una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Moldova. Roșului lui Rubens sau verdelui lui Veronese le face concurență albastrul de Voroneț. Acesta domină pictura exterioară și este considerat de specialiști ca fiind unic în lume. Culoarea minunată a Mânăstirii Voroneț provine dintr-o rețetă secretă care are la bază un mineral numit azurit. De asemenea, culoarea are o rezistență deosebită la intemperii și la degradare. Se spune că albastrul de Voroneț reprezintă culoarea cerului Bucovinei în perioada culesului strugurilor.

Photo Credit: Octavian Serban

Numele de Capelă Sixtină l-a primit pentru marea frescă ce acoperă peretele vestic – „Judecata de Apoi”. Această scenă este, de fapt, o uriașă compoziție unică în arta Orientului creștin. Aici „Judecata de apoi” este prezentată senin, chiar naiv, punând în evidență numai părțile bune. Pe contrafort s-a reprezentat Învierea morților. Pictura din naos și din altar, obosită de fumul lumânărilor așteaptă cuminte să fie restaurată. O piesă extrem de valoroasă în biserica Mânăstirii Voroneț este catapeteasma. Aceasta este făcută din lemn de tisă, aurit, ușile împărătești fiind o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn.

Mânăstirea Voroneț este ruga de mulțumire adusă de Ștefan cel Mare pentru înfângerea turcilor și salvarea Țării Moldovei. Un lăcaș care timp de trei secole și-a asumat și rolul educativ. Aici au fost școliți copiii de bioeri și cei care voiau să devină preoți sau caligrafi. La Mânăstirea Voroneț se găsesc două dintre cele mai vechi manuscrise românești – Codicele Vorornețean și Psaltirea Voronețeană.

Articolul Mânăstirea Voroneț – unde albastrul este cel mai albstru apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: wikipedia.org

Ridicată pe la jumatatea secolului XV, Mânăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, are o istorie zbuciumată, dar un început de care se leagă o legendă frumoasă. Ion Neculce povestește în cronicile sale cum domnitorul Moldovei și-a ales locul în care să construiască biserica: „Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mânăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este langă mânăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul in oltariul”.

Sursa: lataifas.ro

Biserica originală avea atât pictură interioară, cât și exterioară pe fond de aur, iar acoperișul era acoperit cu plumb. Pradă multor incendii și a valurilor de cotropitori turci și tătari, biserica a suferit multe modificări. Se pare că biserica originală a fost demolată în anul 1654 din motive necunoscute. Totuși există o presupunere conform căreia domnitorul din acea vreme ar fi cautat aur în biserică. Se pare că plumbul de pe acoperiș a fost topit și din el s-au făcut gloanțe, singurul element original care s-a pastrat fiind Turnul Tezaurului.

Sursa: ortodox.ro

Numită de Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc”, Mânăstirea Putna este un important centru cultural, religios și artistic din Romania. Aici s-au organizat un atelier de broderii, unde se lucra cu pietre prețioase, mătăsuri și fire de aur și argint, un atelier de icoane de ceramică și un atelier de sculptură în lemn și piatră. Mânăstirea Putna, vizitată frecvent de Ștefan cel Mare, este locul unde domnitorul își doarme somnul de veci. Mormântul lui este acoperit cu un baldachin din marmură albă.

Sursa: doxologia.ro

În apropierea Mânăstirii Putna se află cea mai veche biserică din lemn din Europa. Mânăstirea Putna este un monument istoric de o valoare inestimabilă care a ținut piept incendiilor și, mai ales, probei timpului. Aici Dumnezeu este mai aproape de pământ și oameni. Liniștea sufletească ce te cuprinde când ajungi la Mânăstirea Putna este de nedescris. 

Articolul Mânăstirea Putna sau ce poți face cu un arc și o săgeată apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.