Sursa: traveltipy.com

Capitala în formă de hexagon

Începuturile Searmizegetusei nu sunt cunoscute, iar cercetătorii au păreri diferite despre originea și însemnătatea numelui. Poate una dintre cauze este și faptul că denumirea capitalei dacice s-a păstrat în forma greacă și latină. Totuși se cunoaște faptul că Sarmizegetusa Regia a fost o capitală înfloritoare, care a avut și un important rol religios. Aici, se pot vedea și astăzi ruinele celui mai mare sanctuar circular dacic, Calendarul Circular. Este poate ce mai bine conservat punct din interiorul cetății. Zidurile cetății, groase de 3 metri și înalte de 4-5 metri, au o formă neregulată dată de forma stâncii pe care au fost construite. Astfel Sarmizegetusa regia are forma de hexagon cu laturile inegale. Pe o suprafață de 3 kilometri s-au găsit urme ale așezării civile din componența capitalei – locuințe, hambare, rezervoare de apă, ateliere, magazii.

Dacii, oameni inovativi

Sursa: calatorsauturist.ro

Din descoperirile făcute de-a lungul anilor se poate trage concluzia că dacii aveau un stil de viață de o calitate foarte bună. Civilii, care locuiau pe terasele construite în josul muntelui, lângă fortăreață, se ocupau cu agricultura și aveau apă curentă cu care să își ude câmpurile. Nobilii daci aveau apă adusă până în case prin țevi de ceramică. Sanctuarele erau contruite tot pe terase. Din păcate, numai o mică parte dintre acestea s-a păstrat întrucât romanii au distrus majoritatea sanctuarelor. În interiorul fortăreței au existat drumuri pavate ale căror urme se pot vedea și astăzi.

Photo Credit: Cosmin Ștefănescu

Capitala sub conducerea lui Decebal

Sarmizegetusa Regia a cunoscut apogeul sub regele dac Decebal. Sarmizegetusa era construită cu mult timp înainte ca Decebal să fie rege: Însă el a fost ultimul rege dac care a avut capitala aici. Sarmizegetusa Regia a fost o fortăreață și o capitală înfloritoare, care avea multe legături comerciale și economice cu cetățile din jur. A rezistat cel mai mult în timpul războaielor romane, dar într-un final când Decebal și poporul dac au pierdut războaiele și Sarmizegetusa a intrat în declin. După ce romanii au reușit să pătrundă în capitală, au început să distrugă majoritatea construcțiilor, sanctuarele fiind primele devastate. Din capăitală a unui popor măreț, Sarmizegetusa Regia a ajuns să fie o garnizoană militară romană. Capitala a fost mutată la Ulpia Traiana, care a primit și denumirea de Sarmizegetusa pentru că împăratul Hadrian a vrut ca Sarmizegetusa Regia să aibă cumva o cuntinuitate.

Sursa: dacicool.ro

Ruina de pe Dealul Grădiștei

Acum, după 2000 de ani Sarmizegetusa Regia este o ruină, pe Dealul Grădiștei, împânzită de pădure și iarbă. Ici colo se mai pot vedea urme ale zidurilor sau drumurilor pavate. Sanctuarele sunt singurele care au ținut piept timpului cu încăpățânare și nu s-au lăsat doborâte. Drumul din Orăștie și  până la ruinele Sarmizegetusei se poate face cu mașina. Nu este cel mai stălucit drum, dar se poate ajunge destul de ușor pe vreme bună. La baza muntelui este amenajată o parcare în care turiștii dornici de a descoperi cetățile dacice la pas pot lăsa mașinile.

Articolul Sarmizegetusa Regia – capitala dacilor apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Castelul Peleș – bijuteria arhitectonică din Sinaia

Castelul Peleș a fost ridicat din inițiativa primului rege al României. Carol I a vrut la Sinaia o reședință de vară unde să se odihnească și să își primească oaspeții. Castelul este așezat la câțiva kilometri de Brașov, într-o zonă liniștită, înconjurată de pădure. Este locul ideal unde regele putea să petreacă 6 luni pe an în mijlocul naturii, într-un aer de munte curat și o liniște întreruptă doar de trilul păsărilor. Castelul Peleș avea și funcție administrativă. Construcția minunată avea să devină mult mai târziu muzeu, dar zona în care a fost ridicat încă își păstrază farmecul de altădată.

Sursa: perm.mediamoda.ru

Castelul elvețian din România

Contrucția reședinței de vară a lui Craol I a fost lăsată pe seama arhitectului vienez Wilhelm von Doderer, care a venit inițial cu trei propuneri. Cele trei proiecte erau inspirate din arhitectura castelelor de pe valea Loarei și a celor vieneze de pe Ringstrasse. Niciunul dintre cele trei proiecte nu a fost pe placul Regelui Carol I, motiv pentru care construcția i-a fost încredințată lui Johannes Schultz. Acesta elaborează primele planuri ale castelului Peleș. Clădirea cu aspect de castel elvețian are două etaje și un exterior în stilul german Fachwerk. În anul 1890 la Peleș este adus Lecomte du Nouy, arhitect francez, care ridică pe locul terasei din aripa de sud, Sala Maură. Cel care continuă lucrările adăugând capela reginei Elisabeta, apartamentele principeselor și mezaninul este Karel Liman. Tot acesta este cel care la îndemnul reginei Maria construiește castelul Pelișor, fratele mai mic al castelului Peleș.

În inima țării

Lucrările la castelul Peleș a fost făcute sub atenta supraveghere a Regelui Carol I. Materialele de construcții, precum și obiecte de artă decorativă și mobilier au fost aduse din Viena și Munich și au fost realizate de meșteri și artiști cunoscuți. În anul 1883 are loc inaugurarea oficială a castelului Peleș. Așezarea lui pe Valea Prahovei, la Sinaia, nu este întâmplătoare. La vremea începerii construcției castelului, nu departe era granița României cu Austro-Ungaria. Mai târziu când a apărut România Mare, castelul Peleș era situat undeva în centrul țării. Castelul a fost vizitat de-a lungul anilor de multe personalități, dar de departe cel mai important a fost Împăratul Austo-Ungariei Franz Joseph.

Sursa: click.ro

De-a lungul vremii castelul Peleș a suferit modificări. Au fost adăugate aripi și camere. La forma inițială s-a ajuns în 1914, anul în care Regele Carol I s-a stins din viață. Acesta a lăsat la Peleș un domeniu imens cu un castel cu 160 de camere, multiple intrări și scări interioare, un castel mai mic, Pelișor, și o altă construcție adițională, Foișorul. Istoria castelului Peleș se împletește cu viața familiei regale a României. Pe acest domeniu s-au născut atât Regele Carol al II-lea, cât și Regele Mihai și tot aici a avut loc nunta Principesei Ileana.

Perioada comunistă – castelul muzeu

Regimul comunist și-a pus amprenta și asupra castelului Peleș. Familia regală a fost exilată, iar castelul transformat în muzeu, după ce multe dintre obiectele de artă și mobilier au fost transferate la diversee muzee din țară. Mai apoi castelul a fost scos din circuitul turistic și folosit numai pentru protocol. În anul 2006, castelul Peleș reintră în posesia familiei regale după multe și lungi procese. Cu toate că Regele Mihai este acum posesorul de drept al castelului, acesta și-a exprimat dorința ca Muzeul Național Peleș să își continue activitatea. Turiștii pot vedea aici mici bucăți din viața familiei regale a României. Castelul Peleș este folosit încă pentru anumite evenimente ale familiei regale.

Castelul Peleș este o adevărată bijuterie arhitectonică a Europei, un castel ce poate concura cu cele vieneze, austriece sau franțuzești. Printre altele este și primul castel complet electrificat din Europa. Majoritatea sălilor castelului sunt deschise spre vizitare. Astfel turiștii pot să arunce o privire în trecut, pe vremea când România era regat și aici locuiau regi și regine. Castelul Peleș a fost ridicat exclusiv cu finanțare din partea Regelui Carol I și reflectă gustul pe care acesta îl avea în materie de arhitectură și artă.

Share this entry

• Share on Facebook
• Share on X
• Share on Pinterest
• Share on LinkedIn
• Share on Tumblr
• Share on Vk
• Share on Reddit
• Share by Mail

Articolul Castelul Peleș apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: castelulbran.ro

Castelul reginei iubită de popor

De la începuturi și până în 1920 Castelul Bran trece de la un domnitor la altul. Își schimbă de mai multe ori funcția din vamală în administrativă și aprope este dat uitării timp de 30 de ani. Cea care salvează Castelul Bran de la ruină este Regina Maria, după ce are loc Marea Unire și Tansilvania trece de sub conducere austro-ungară sub cea românească. Atunci, consilul orășenesc din Brașov a decis în unanimitate să îi cedeze castelui iubitei regine. De atunci Branul devine reședință regală și este renovat în totalitate. Cel care se ocupă de detaliile arhitecturale este Karel Liman, cel care proiectase și castelele Peleș și Pelișor. Atât de mult îndrăgește Regina Maria castlul Bran încât la un moment dat inima ei este adusă de la Balcic și depusă aici.

30 de ani de paragină

Castelul Bran cunoaște o altă perioadă neagră după ce Regele Mihai este forțat să abdice și să părăsească România. După acest eveniment castelul Bran intră în posesia statului român care îl lasă în paragină. Castelul Bran devine muzeu de istorie abia în 1956. Treizeci de ani mai trârziu este din nou renovat. Momentan Castelul Bran este proprietate a Arhiducelui Dominic de Habsburg, nepotul Reginei Maria. De cand castelul a reintrat în posesia deținătorilor de drept el a fost mobilat cu obiecte de mobilier care au aparținut familiei de Habsburg. De asemenea, aici aunt organizate multe evenimente și au fost amenajate camere speciale pentru turiști precum și atracții turistice. În curtea castelului Bran a fost amenajat un Muzeu al Satului, iar în castel este o sală de proiecții ale Arhivei Naționale de Film. Aici sunt proiectate filme despre viața familiei regale și despre istoria castelului.

Sursa: timpul.md

Sursa: i-tour.ro

Legende cu vampiri

În punctul în care Munții Bucegi se întâlnesc cu Piatra Craiului s-a născut o legendă care atrage mulți turiști. Trebuie să recunoaștem faptul că frumoasa fortăreață a castlului Bran este vizitată de mulți pentru legenda cu vampiri care s-a țesut în jurul ei. Romanul scris de Bram Stocker este o ficțiune care nu se bazează pe fapte reale. Dar această poveste a prins atât de tare încât turiștii vin la castelul Bran în „căutarea” lui Dracula. Din curtoazia proprietarilor castelului Bran, aici a fost amenajată o cameră dedicată misterioasei legende a domnitorului-vampir.

Castelul Bran se ridică semeț pe stânca abruptă de la intrarea pe Culoarul Rucăr-Bran. Deși Transilvania este acum parte a României, castelul încă mai veghează asupra trecătorii dintre munți. Rolul lui nu mai este unul vamal, dar castelul Bran va continua să domine valea care i se deschide spre Transilvania poate sute de ani de acum înainte. Cei 600 de ani care au trecut peste castelul Bran și-au spus cuvântul în felul lor. Dar castelul a fost construit să reziste și de pe stânca lui golașă ține piept furtunilor și condițiilor meteo neprietenoase cu zidurile lui pline de istorie.

Articolul Castelul Bran apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.