Brașov – orașul de la poalele Tâmpei

Având începuturi incerte, orașul Brașov este o bijuterie autohtonă cu influențe externe majore. Așezat strategic, la poalele muntelui Tâmpa care îi servește drept adăpost și strajă, Brașov are o lungă istorie zbuciumată. Trecând de la un domnitor la altul, orașul cunoaște cea mai mare dezvoltare în perioada Imperiului Habsburgic. Cea mai pregnantă influență o au însă sașii, care și-au lăsat amprenta asupra fațadei vechiului oraș, dar și a culturii acestuia.

Orașul fortificat

Brașovul are o minunată arhitectură gotică și barocă vizibilă la tot pasul, dar mai ales la bisericile fortificate. Spre deosebire de resul bisericilor din Moldova sau Țara Romănească, aici totul se bazează pe fortificație. Biserica Neagră, situată în centrul orașului, este considerată a fi cea mai mare biserică din România. Mărimea ei i-a adus denumirea de ”cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol”. În anul 1383, orașul Brașov se afla în plină dezvoltare economică și culturală. Pe atunci Brașov devenise cel mai important oraș de la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Biserica și-a câștigat acest nume după ce în timpul unui puternic incendiu din 1689 zidurile i s-au înnegrit din cauza fumului.

Brașovul care a supravițuit incendiilor și cutremurelor

Uitându-ne la istoria Brașovului observăm că orașul a avut parte de multe incendii, dar și de și mai multe cutremure. Aceste dezastre au schimbat constant fațada orașului. Clădiri arse sau dărâmate erau reconstruite folosindu-se alte planuri și alt stil arhitectural. Cel mai important incendiu a fost cel din 1689, când în cetate mai rămân puține clădiri. Acela a fost momentul în care s-a decis trecerea de la construcțiile din lemn la cele din piatră. Cu toate aceste calamități, locuitorii orașului și-au găsit timp și pentru unele premiere. Astfel, în Brașov este construită prima moară de hârtie din sud-estul Europei. Aici este scrisă prima gramatică românească și apare și primul ziar românesc din Transilvania.

Orașul evenimentelor

Astăzi Brașovul se bucură de o dezvolotare extraordinară. Cu toate că timpul a trecut peste oraș și vremurile s-au schimbat, oamenii au știut cum să își păstreze vie moștenirea. La tot pasul găsești clădiri vechi, bine conservate. Unele străzi încă sunt pavate cu piatră, magazinele din centrul vechi încă au firme vechi ce recreează farmecul vremurilor de mult apuse. Piața Sfatului este poate cel mai cunoscut punct din Brașov. Încă din Evul Mediu aici se organizau târguri. Acum piața este locul unde au loc majoritatea manifestațiilor culturale. În Piața Sfatului are loc anual festivalul de muzică ”Cerbul de Aur”, precum și un festival de jazz și multe alte concerte și festivaluri.

Brașov este aflat în apropierea stațiunilor turistice Sinaia și Poiana Brașov. Orașul aflat la granița dintre Transilvania și Țara Românească stă și azi strajă la intrarea pe culoarul Rucăr-Bran și îl veghează alături de munții semeți din apropiere. Brașovul are avantajul că poate fi vizitat în orice anotimp. De fiecare dată vei descoperi lucruri noi și frumoase. Fie că ajungi aici vara câna e cald și sunt multe festivaluri, fie că vii iarna la schi, vei găsi că Brașovul este primitor și plin de distracție.

Share this entry

• Share on Facebook
• Share on X
• Share on Pinterest
• Share on LinkedIn
• Share on Tumblr
• Share on Vk
• Share on Reddit
• Share by Mail

Articolul Brașov – orașul de la poalele Tâmpei apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Photo Credit: Sebastian Marcovici

Sibiu sau Hermannstadt în Germană este un important centru cultural și economic din sudul Tarnasilvaniei. Orașul Sibiu a fost în 2007 Capitala Culturală Europeană. Forbes spune despre Sibiu că este unul dintre cele opt orașe idilice ale Europei. La origini Sibiul a fost o cetate medievală atestată istoric pentru prima dată undeva prin secolul XII. Atestarea istorică se leagă de Papa Celestine al III-lea care confirma existența coloniștilor germani în Transilvania. Capitala lor era stabilită la Sibiu sau Cibinium (denumirea în latină a orașului).

Inovații și descoperiri

În secolul al XIV-lea, Sibiu era deja un mare centru comercial împărțit în 19 ghilde. Orașul a înflorit de-a lungul timpului grație influenței germanice și a așezării strategice. Nu după mult timp a devenit cel mai important centru etnic din România. De fapt, Sibiu a devenit parte din România abia după sfârșitul primului Război Mondial, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. Influența maghiarilor și-a pus o amprentă puternică asupra istoriei orașului. Având mai multe posibilități decât regiunile neprotejate de Impreiul Austro-Ungar, Sibiu este un oraș al premierelor.

Sursa: roju.ro

În 1350, în Sibiu se construiește prima bancă din Transilvania. Treizeci de ani mai târziu aici se deschide prima școală din regatul Ungariei. La nici o sută de ani după apariția școlii, în Sibiu se deschide prima farmacie din Transilvania. În același an este montat primul ceas instalat în turn din România. O altă premieră în ceea ce preivește regatul Ungariei și care a avut loc la Sibiu este legată de fabrica de hârtie. Sibiul a avut privilegiul de a avea prima fabrică de hârtie din regat, acest fapt conducând la tipărirea primei cărți în limba română.

Photo Credit: Lucian Stere

În ceea ce privește partea de descoperiri, locuitori ai orașului Sibiu au pus pe hartă țara prin invențiile și descoperirile lor. Astfel, în anul 1551 aici are loc primul experiment cu rachete din lume. În 1782 este decoperit elementul chimic telur, iar 15 ani mai târziu în Sibiu se deschide primul laborator homeopatic din lume. O sută de ani mai târziu, la Sibiu este pusă în funcțiune prima linie electrică din sud-estul Europei.

Photo Credit: Adelin Petrișor

Revenind la zilele noastre putem afirma cu tărie că Sibiul este un oraș plin de istorie care și-a păstrat cu mândrie moștenirea austro-ungară. Aici vechiul și noul se îmbină într-o armonie perfectă. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine conservate din țară. S-a început deja demersul de introducere a acestuia în patrimoniul UNESCO. Multe dintre zidurile vechii fortificații sunt păstrate în stare foarte bună. La fel și bisericile fortificate, specifice spațiului transilvănean. Sibiu este un oraș străjuit de munți și ocrotit de trecerea timpului. Muzeele stau dovadă vie a fpatului că aici lucrurile au avut un alt ritm decât în Moldova sau Țara Românesacă.

Articolul Sibiu – orașul inovațiilor apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: ziuaconstanta.ro

Cernăuți este la vreo 40 de minute de mers cu mașina depărtare de granița Ucrainei cu România. Orașul este dovada vie că în unele locuri timpul parcă stă în loc. Mare parte din zona centrală este încă pavată cu piatră cubică păstrând din farmecul unei epoci demult apuse. Clădirile vechi, neatinse de comuniști, te fac să crezi că ești într-un muzeu viu. La tot pasul se vede influența Imperiului Habsburgic. Cernăuți încă etalează un aer aristocratic habsurgic. Fațadele clădirilor sunt frumos ornate cu statui, piloni și balcoane decorate cu îngerași sau zeițe antice. Armonia dintre decorațiuni și clădiri este uimitoare și denotă o seriozitate și delicatețe ieșite din comun.

Cea mai impresionantă clădire din Cernăuți este Universitatea, o clădire veche, maiestuasă, de pe la început de secol 19. Nu există clădire mai frumoasă decât Universitatea din Cernăuți. Și aici se vede influența Imperiului Habsburgic. Franz Josef a fost convins de mitropolitul de atunci al Bucovinei să îi confere acestei zone statutul de ducat de sine stătător cu capitala la Cernăuți. De atunci frumosul oraș urma să fie considerat Mica Vienă. Acest statut i-a oferit posibilitatea de a se dezvolta de la rangul de oraș micuț cu case vechi la cel de capitală a Ducatului Bucovinei.

Sursa: allcastle.info

Sursa: tripadvisor.com

Oamenii sunt blânzi în Cernăuți, oameni care își aduc aminte cu drag de vremurile bune ale orașului. Perioada comunistă face parte din istoria orașului Cernăuți. Din loc în loc se văd rămășițe ale fostului URSS și ale doctrinei comuniste. În rest Cernăuți este presărat cu buticuri, hoteluri și licee care încântă ochiul vizitatorului tocmai prin simplitatea lor. Mai sunt puțini români la Cernăuți. Dar cei rămași acolo vorbesc cu drag limba strămoșească. Din păcate în timp se va pierde comunitatea de români din această zonă pentru că numărul lor scade considerabil în fiecare an.

Din România în Ucraina încă se poate trece doar cu buletinul. Așa că nu este un efort prea mare să treci granița și să vizitezi un oraș superb. Cernăuți este orașul din Bucovina de nord care păstrează aerul vechi al Imperiului Habsburgic, un oraș simplu, dar frumos. Teatrul și Universitatea din Cernăuți merită din plin să fie vizitate, cu răbdarea necesară de a le asculta istoria și a le admira minunata arhitectură.

Articolul Cernăuți – România din Ucraina apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.