București – de la pășune la metropolă

Oieritul este una dintre cel mai importante părți ale tradiției românești. Așadar, noi, românii, tindem să credem legenda conform căreia Bucur, un cioban, este cel care a pus bazele orașului București. În ceea ce privește originile numelui, există mai multe variante, dar toate duc în același punct. Numele de ”București” este legat de veselie, de frumos. Strategic așezat între două râuri, Dâmbovița și Colentina, București nu a fost dintotdeauna capitală. Rolul de cel mai important oraș din țară îi revine abia în 1659. Sub domnia lui Gheorghe Ghica, la ordinul turcilor, Bucureștiul, care era mai ușor de controlat datorită poziției sale vulnerabile, devine capitala Tării Românești.

Titlul de capitală și schimbările

Trecerea la rang de capitală a adus cu sine și multe schimbări în ceea ce privește Bucureștiul. Străzile au fost pavate cu piatră de râu, este înființată ”Academia Domnească”, prima instituție de învățământ superior. În 1702 este construit Palatul Mogoșoaia sub atenta îndrumare a lui Constantin Brâncoveanu. Doi ani mai târziu este înființat Spitalul Colțea, care deși a fost renovat în 1888 ca urmare a unui incendiu și a unui cutremur, funcționează și în zilele noastre.

Oraș înfloritor

Dezvoltarea continuă în decursul a 200 de ani, farmecul și frumusețea orașului i-au adus denumirea de ”Micul Paris”. În perioada interbelică, aflat în plină dezvoltare economică și culturală, Bucureștiul era un oraș superb. Din păcate, perioada petrecută sub regimul comunist i-a știrbit din prestigiu și din frumusețea naturală. Totuși clădirile importante cum ar fi Ateneul Român, Banca Națională, Universitatea din București sau Gara de Nord și nu numai, au trecut cu brio testul timpului. Aceste clădiri, funcționale și astăzi, sunt parte importantă din moștenirea minunată pe care o are Bucureștiul.

Comunismul schimbă fața Bucureștiului

Comunismul a rearanajat harta Bucureștiului, dar nu într-un mod atât de negativ. În această perioadă au apărut clădiri impunătoare precum Palatul Parlamentului sau Biblioteca Națională. Din nefericire, tot în această perioadă, au dispărut multe biserici, puține edificii religioase supraviețuind până astăzi. Perioada de revenire supă influența regimului comunist a fost destul de lungă.

Astăzi, Bucureștiul face concurență marilor capitale ale lumii. Fiind cel mai mare centru comercial, economic și cultural din țară, orașul este în apogeul dezvoltării. De la investitori străini și multinaționale, până la viața de noapte și festivaluri, Bucureștiul este plin de viață. Mii de turiști vin în capitala României pentru a-i descoperi frumusețile. Dacă treci cu vederea peste aglomerația infernală de la orele de vârf și căldura sufocantă din zilele toride de vară, descoperi că Bucureștiul are foarte multe de oferit.

Share this entry

• Share on Facebook
• Share on X
• Share on Pinterest
• Share on LinkedIn
• Share on Tumblr
• Share on Vk
• Share on Reddit
• Share by Mail

Articolul București – de la pășune la metropolă apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.

Sursa: chudesnyemesta.ru

Arhitectul și modelul

În anul 1864 se pun bazele impresionantei clădiri a cărei construcție a durat 18 ani. Contrar așteptărilor, Universitatea din Cernăuți nu a fost proiectată de un arhitect cunoscut, ci a fost schițată de un proaspăt absolvent ceh. Ideile i-au venit lui Josef Halvka în timpul unei călătorii prin Europa. Pentru construcția impresionantului complex arhitectural s-a ales cel mai înalt punct din Cernăuți. La 264 metri altitudine s-a ridicat ceea ce avea să devină Universitatea din Cernăuți. Arhitectura pe stil mauro-bizantin a avut ca inspirație, se pare, Palatul Alhambra din Granada.

Complexul Universității din Cernăuți este format din trei clădiri: clădirea principală și două clădiri adiacente. Clădirea principală este sediul fostei mitropolii. Este cea mai mare și spectaculoasă dintre cele trei. Ca să intrii aici poți alege una dintre cele trei porți boltite. Încă de la primul contact turistul este impresionat de maiestuozitatea cu care a fost construit și mobilat acest corp. Nemumăratele săli sunt ornate cu statui de alabastru și pavate cu marmură. Ce-a mai frumoasă este Sala Sinodală. Arcadele galeriei sunt susținute de 12 coloane de marmură, iar pe tavanul din stejar se odihnesc un candelabru de argint și unul de cristal. Această sala are o imensă valoare istorică. Aici a fost semnat, în 1918, actul prin care Bucovina se unea cu România. După 144 de ani de ocupație habsburgică, Bucovina avea să se întoarcă acasă. Din păcate unirea nu a ținut decât 22 de ani când orașul a fost ocupat de trupele sovietice. Acela a fost un moment crucial în viața Universității din Cernăuți. Soldații au incendiat universitatea și biblioteca. Pentru reconstrucția Universității din Cernăuți au fost înființate o fabrică de cărămidă și una de țiglă.

Prima tipografie din Bucovina

Sursa: crestinortodox.ro

Într-unul dintre celelalte două corpuri ale Universității din Cernăuți au funcționat o școală de cânt bisericesc și un muzeu de artă sacrală. Tot aici se pare că a luat ființă și prima tipografie din Bucovina. Lângă Facultatea de Teologie, în anul 1868 a fost ridicată o biserică. Deși peste zidurile ei au trecut aproape 150 de ani și o ocupație sovietică, pictura a fost păstrată în varianta ei originală. În această biserică se țineau slujbe în limba română, dar acum singura limbă folosită este cea ucrainiană.

În spatele corpului principal, se află un parc în care sunt plantați diferiți arbori și arbuști. 20 de grădinari au amenajat parcul între anii 1877 și 1878. Pentru că Franz Joseph, împăratul Austro-Ungariei, a fost patronul spiritual al Universității din Cernăuți, bustul lui veghează asupra parcului. Se pare că în acest parc a existat un tunel care lega reședința mitropolitană de gara din Cernăuți. Din el nu se mai păstrează decât o grotă. Unul dintre studenții care au frecventat Universitatea din Cernăuți a fost Ciprian Porumbescu. Marele compozitor român a studiat teologia și a condus corul studenților români de la Universitatea din Cernăuți.

Suflet românesc în Ucraina

Sursa: crestinortodox.ro

Acum Universitatea din Cernăuți este pe teritoriul Ucrainei. Limba română este din ce în ce mai rar folosită. Putem chiar spune că este dată uitării. Unii oameni își mai aduc aminte că aici a fost teritoriu românesc. Studenții își duc mai departe setea de cunoaștere indiferent de limba care se vorbește aici. Universitatea din Cernăuți este spectaculoasă. Construcția din timpul Impreiului Habsburgic a ținut piept invaziei sovietice.  Sala în care s-a semnat în unanimitate unirea cu România își duce mai departe istoria. Timpul este uneori un inamic invizibil care nu poate fi oprit. Universitatea din Cernăuți va mai dăinui încă mulți ani de acum înainte, dovadă vie a măiestriei unui absolvent de arhitecturtă ceh.

Articolul Universitatea din Cernăuți apare prima dată în Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi.