București – de la pășune la metropolă

Oieritul este una dintre cel mai importante părți ale tradiției românești. Așadar, noi, românii, tindem să credem legenda conform căreia Bucur, un cioban, este cel care a pus bazele orașului București. În ceea ce privește originile numelui, există mai multe variante, dar toate duc în același punct. Numele de ”București” este legat de veselie, de frumos. Strategic așezat între două râuri, Dâmbovița și Colentina, București nu a fost dintotdeauna capitală. Rolul de cel mai important oraș din țară îi revine abia în 1659. Sub domnia lui Gheorghe Ghica, la ordinul turcilor, Bucureștiul, care era mai ușor de controlat datorită poziției sale vulnerabile, devine capitala Tării Românești.

 

Titlul de capitală și schimbările

Trecerea la rang de capitală a adus cu sine și multe schimbări în ceea ce privește Bucureștiul. Străzile au fost pavate cu piatră de râu, este înființată ”Academia Domnească”, prima instituție de învățământ superior. În 1702 este construit Palatul Mogoșoaia sub atenta îndrumare a lui Constantin Brâncoveanu. Doi ani mai târziu este înființat Spitalul Colțea, care deși a fost renovat în 1888 ca urmare a unui incendiu și a unui cutremur, funcționează și în zilele noastre.

 

Oraș înfloritor

Dezvoltarea continuă în decursul a 200 de ani, farmecul și frumusețea orașului i-au adus denumirea de ”Micul Paris”. În perioada interbelică, aflat în plină dezvoltare economică și culturală, Bucureștiul era un oraș superb. Din păcate, perioada petrecută sub regimul comunist i-a știrbit din prestigiu și din frumusețea naturală. Totuși clădirile importante cum ar fi Ateneul Român, Banca Națională, Universitatea din București sau Gara de Nord și nu numai, au trecut cu brio testul timpului. Aceste clădiri, funcționale și astăzi, sunt parte importantă din moștenirea minunată pe care o are Bucureștiul.

 

Comunismul schimbă fața Bucureștiului

Comunismul a rearanajat harta Bucureștiului, dar nu într-un mod atât de negativ. În această perioadă au apărut clădiri impunătoare precum Palatul Parlamentului sau Biblioteca Națională. Din nefericire, tot în această perioadă, au dispărut multe biserici, puține edificii religioase supraviețuind până astăzi. Perioada de revenire supă influența regimului comunist a fost destul de lungă.

Astăzi, Bucureștiul face concurență marilor capitale ale lumii. Fiind cel mai mare centru comercial, economic și cultural din țară, orașul este în apogeul dezvoltării. De la investitori străini și multinaționale, până la viața de noapte și festivaluri, Bucureștiul este plin de viață. Mii de turiști vin în capitala României pentru a-i descoperi frumusețile. Dacă treci cu vederea peste aglomerația infernală de la orele de vârf și căldura sufocantă din zilele toride de vară, descoperi că Bucureștiul are foarte multe de oferit.