Sibiu – orașul inovațiilor

/în /de
Vedere genrală a orașului Sibiu

Photo Credit: Sebastian Marcovici

Sibiu sau Hermannstadt în Germană este un important centru cultural și economic din sudul Tarnasilvaniei. Orașul Sibiu a fost în 2007 Capitala Culturală Europeană. Forbes spune despre Sibiu că este unul dintre cele opt orașe idilice ale Europei. La origini Sibiul a fost o cetate medievală atestată istoric pentru prima dată undeva prin secolul XII. Atestarea istorică se leagă de Papa Celestine al III-lea care confirma existența coloniștilor germani în Transilvania. Capitala lor era stabilită la Sibiu sau Cibinium (denumirea în latină a orașului).

 

Inovații și descoperiri

În secolul al XIV-lea, Sibiu era deja un mare centru comercial împărțit în 19 ghilde. Orașul a înflorit de-a lungul timpului grație influenței germanice și a așezării strategice. Nu după mult timp a devenit cel mai important centru etnic din România. De fapt, Sibiu a devenit parte din România abia după sfârșitul primului Război Mondial, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. Influența maghiarilor și-a pus o amprentă puternică asupra istoriei orașului. Având mai multe posibilități decât regiunile neprotejate de Impreiul Austro-Ungar, Sibiu este un oraș al premierelor.

stradă pietruită și clădiri din cărămidă

Sursa: roju.ro

În 1350, în Sibiu se construiește prima bancă din Transilvania. Treizeci de ani mai târziu aici se deschide prima școală din regatul Ungariei. La nici o sută de ani după apariția școlii, în Sibiu se deschide prima farmacie din Transilvania. În același an este montat primul ceas instalat în turn din România. O altă premieră în ceea ce preivește regatul Ungariei și care a avut loc la Sibiu este legată de fabrica de hârtie. Sibiul a avut privilegiul de a avea prima fabrică de hârtie din regat, acest fapt conducând la tipărirea primei cărți în limba română.

Podul Minciunilor

Photo Credit: Lucian Stere

 

În ceea ce privește partea de descoperiri, locuitori ai orașului Sibiu au pus pe hartă țara prin invențiile și descoperirile lor. Astfel, în anul 1551 aici are loc primul experiment cu rachete din lume. În 1782 este decoperit elementul chimic telur, iar 15 ani mai târziu în Sibiu se deschide primul laborator homeopatic din lume. O sută de ani mai târziu, la Sibiu este pusă în funcțiune prima linie electrică din sud-estul Europei.

Centrul orașului Sibiu

Photo Credit: Adelin Petrișor

Revenind la zilele noastre putem afirma cu tărie că Sibiul este un oraș plin de istorie care și-a păstrat cu mândrie moștenirea austro-ungară. Aici vechiul și noul se îmbină într-o armonie perfectă. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine conservate din țară. S-a început deja demersul de introducere a acestuia în patrimoniul UNESCO. Multe dintre zidurile vechii fortificații sunt păstrate în stare foarte bună. La fel și bisericile fortificate, specifice spațiului transilvănean. Sibiu este un oraș străjuit de munți și ocrotit de trecerea timpului. Muzeele stau dovadă vie a fpatului că aici lucrurile au avut un alt ritm decât în Moldova sau Țara Românesacă.

 

Universitatea din Cernăuți

Cernăuți – România din Ucraina

/în /de

Aflat la numai 200 de kilometri de Iași, orașul Cernăuți este încă un mister pentru mulți români. Bucovina nu este numai ceea ce putem vedea în România. Bucovina se întinde dincolo de granițele acestei țări, în Ucraina. În 1774 Bucovina a trecut sub Imperiul Habsburgic, iar 1945 a devenit parte a URSS. În 1991, când marele URSS s-a destrămat, nordul Bucovinei a rămas ca parte a Ucrainei. Orașul Cernăuți este centrul Bucovinei de nord. Aici încă mai sunt vorbitori de limbă română. La o privire mai atentă, orașul Cernăuți pare că a rămas înghețat în timp.

Centrul orașului Cernăuți

Sursa: ziuaconstanta.ro

Cernăuți este la vreo 40 de minute de mers cu mașina depărtare de granița Ucrainei cu România. Orașul este dovada vie că în unele locuri timpul parcă stă în loc. Mare parte din zona centrală este încă pavată cu piatră cubică păstrând din farmecul unei epoci demult apuse. Clădirile vechi, neatinse de comuniști, te fac să crezi că ești într-un muzeu viu. La tot pasul se vede influența Imperiului Habsburgic. Cernăuți încă etalează un aer aristocratic habsurgic. Fațadele clădirilor sunt frumos ornate cu statui, piloni și balcoane decorate cu îngerași sau zeițe antice. Armonia dintre decorațiuni și clădiri este uimitoare și denotă o seriozitate și delicatețe ieșite din comun.

Cea mai impresionantă clădire din Cernăuți este Universitatea, o clădire veche, maiestuasă, de pe la început de secol 19. Nu există clădire mai frumoasă decât Universitatea din Cernăuți. Și aici se vede influența Imperiului Habsburgic. Franz Josef a fost convins de mitropolitul de atunci al Bucovinei să îi confere acestei zone statutul de ducat de sine stătător cu capitala la Cernăuți. De atunci frumosul oraș urma să fie considerat Mica Vienă. Acest statut i-a oferit posibilitatea de a se dezvolta de la rangul de oraș micuț cu case vechi la cel de capitală a Ducatului Bucovinei.

Catedrala Mitropoliei din Cernăuți

Sursa: allcastle.info

Clădirea Operei din Cernăuți

Sursa: tripadvisor.com

Oamenii sunt blânzi în Cernăuți, oameni care își aduc aminte cu drag de vremurile bune ale orașului. Perioada comunistă face parte din istoria orașului Cernăuți. Din loc în loc se văd rămășițe ale fostului URSS și ale doctrinei comuniste. În rest Cernăuți este presărat cu buticuri, hoteluri și licee care încântă ochiul vizitatorului tocmai prin simplitatea lor. Mai sunt puțini români la Cernăuți. Dar cei rămași acolo vorbesc cu drag limba strămoșească. Din păcate în timp se va pierde comunitatea de români din această zonă pentru că numărul lor scade considerabil în fiecare an.

Din România în Ucraina încă se poate trece doar cu buletinul. Așa că nu este un efort prea mare să treci granița și să vizitezi un oraș superb. Cernăuți este orașul din Bucovina de nord care păstrează aerul vechi al Imperiului Habsburgic, un oraș simplu, dar frumos. Teatrul și Universitatea din Cernăuți merită din plin să fie vizitate, cu răbdarea necesară de a le asculta istoria și a le admira minunata arhitectură.

vedere laterală

Mânăstirea Moldovița

/în /de

Despre Mânăstirea Moldovița se spune că a crescut singură contopindu-se cu natura înconjurătoare. Culorile de bază ale picturii exterioare se îmbină perfect cu verdele ierbii și albastrul cerului. Silueta bisericii se proiectează în mijoclul unei naturi primitoare, înconjurate de munți semeți și pârâuri cristaline. Mânăstirea Moldovița este situată la hotarul Moldovei de nord. Istoria construcției ei se pierde în negura timpului, prima atestare istorică fiind la început de secol XV. Astfel Mânăstirea Moldovița este una dintre cele mai vechi mânăstiri bucovinene. Cu toate acestea biserica actuală a Mânăstirii Moldovița a fost ridicată abia în anul 1532 sub ocrotirea lui Petru Rareș.

Mânăstirea Moldovița - vedere dinspre poarta principală

Sursa: conferinta.info

Prin istoria ei, valoarea artistică, arhitectura și pictura ei originală, prin culorile vii și prospețimea picturii ce îmbracă armonios pereții bisericii, Mânăstirea Moldovița are o valoare deosebită. Este una dintre bisericile unice în lume. Pictura, la fel ca la „surorile” ei, reprezintă o lecție de istorie și religie. Scenele religioase se împletesc cu cele istorice, dar și culturale. Astfel pe pereții exteriori se găsesc scene precum „Asediul Constantinopolului” sau „Filosofii antici„. De asemenea, este de remarcat faptul că, deși timpul a trecut nemilos peste mânăstire și intemperiile nu au ferit-o, culorile s-au păstrat vii și proaspete.

Pictura exterioară bine conservată

Photo Credit: Paul Buciuta

Siluetele înalte și elegante ale tuturor personajelor sunt în acord perfect cu suprafața curbă a absidelor. Și toate acestea sunt în concordanță cu arhitectura bisericii. La Mânăstirea Moldovița se observă o încercare de umanizare a figurilor sfinților, o apropiere de planul uman al celor care îi calcă pragul. Biserica Mânăstirii Moldovița nu este ornată numai cu scene, ci are multe elemente din folclorul moldovenesc. Astfel se regăsesc motive florale și geometrice preluate de la costumele și țesăturile Moldovei de nord.

În ceea ce privește arhitectura Mânăstirii Moldovița, aceasta îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Totuși aici se regăsesc și elemente arhitecturale noi cu influențe de gotic transilvănean târziu. Biserica Mânăstirii Moldovița este mult mai înaltă și mai mare decât celelate biserici din Moldova. Se pare că însăși așezarea ei a fost o alegere strategică. Situată la granița dintre Moldova și Transilvania, Mânăstirea Moldovița a ținut și loc de punct de observație. Apropierea de Transilvania este motivul pentru care o parte dintre meșterii care au participat la construcția bisericii erau transilvăneni. Ei au adus nu numai forța de muncă, ci și o bucățică din stilul bisericilor transilvănene. Pridvorul deschis cu cinci arcade mari dă impresia de măreție. Acesta este un element nou în rândul bisericilor din Moldova.

Statura impunătoare a bisericii Mânăstirii Moldovița

Photo Credit: Raul Pop

Mânăstirea Moldovița a fost totodată un important centru cultural. După tradiția vremii, în incinta Mânăstirii Moldovița s-au copiat și împodobit multe cărți și manuscrise. Mânăstirea este acum un loc pașnic unde oamenii vin să se liniștească, să fie mai aproape de Dumnezeu. Liniștea monahală este întreruptă doar de trilul vesel al păsărilor și se susurul dulce al celor două pârâie care îi stau strajă.

Pictura exterioară, în culori vii

Mânăstirea Sucevița

/în /de
Vedere generală a Mânăstirii Sucevița

Sursa: pinterest.com

Mânăstirea Sucevița, situată în satul cu același nume, pe valea pârâului Sucevița, a fost zidită în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea. Biserica este construită în stilul arhitecturii moldovenești, stil consolidat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Stilul moldovenesc este, de fapt, o îmbinare armonioasă a elementelor de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură a vechilor biserici de lemn din Moldova. Împrejmuită de ziduri de apărare înalte de 6 metri și groase de 3 metri, prevăzute cu contraforturi, drumuri de strajă și patru turnuri, Mânăstirea Sucevița este una dintre perlele Moldovei.

Pictura exterioară are o înclinație spre narațiune, reprezentând cicluri complete din viețile unor sfinți, în scop educativ. Măiestria pictorilor reiese cu deosebire din abordarea perspectivelor, a fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spațiului artistic din această zonă a Europei. Pictura exterioară a Mânăstirii Sucevița este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldovenești cu pictură exterioară. Mânăstirea Sucevița este, de asemenea, singura care își păstrează latura de nord, unde este reprezentată „Scara virtuților”. Scena este impresionantă prin contrastul dintre ordinea îngerilor și haosul iadului. Pe acest perete nordic este reprezentată lupta dintre bine și rău, încercarea omului dea păși spre perfecțiune.

”Scara Virtuților” de pe peretele nordic

Photo Credit: Bogdan Barbulescu

Culorile vii păstrate intacte

Sursa: skytrip.ro

Mânăstirea Sucevița este monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din țară. Pictura murală de la Mânăstirea Sucevița, considerată de cercetătorul de artă francez Paul Henry „testamentul artei moldovenești”, închieie epoca de mari creații ale secolului XVI. Pe lângă Mânăstirea Sucevița, alte monumente cu pictură exterioară (Humor, Moldovița, Arbore, Voroneț) constituie capodopere ale artei universale.

Mânăstirea Sucevița este parte din Patrimoniul Mondial UNESCO începând cu anul 2010. Mânăstirea Sucevița anunță prin arhitectura sa de fortăreață medievală, inovațiile arhitecturale ale secolului XVII.

Mânăstirea Sucevița - vedere laterală

Photo Credit: Maria Alexandra Nica

Cea mai mare colecție de artă se găsește la Mânăstirea Sucevița. Vizitatorul, dornic să cunoască arta medievală a secolelor XV-XVI, găsește aici arhitectură religioasă, pictură, sculptură în lemn și piatră, broderii, manuscrise în miniatură și argintărie. La fel ca „surorile” ei, Mânăstirea Sucevița a avut dublu rol – monastic și educativ.

Mânăstirea Voroneț – unde albastrul este cel mai albstru

/în /de

În centrul satului Voroneț, acum cartier al orașului Gura Humorului, într-un loc pitoresc înconjurat de brazi, se ridică Mânăstirea Voroneț. Pictura pereților exteriori, realizată de pictori anonimi, povestește în imagni învățăturile importante din biblie. Mânăstirea Voroneț a fost ridicată în numai 3 luni și 3 săptămâni ceea ce este un record pentru contrucția unei biserici. Ea este contruită în stil brâncovenesc cu elemente de gotic târziu. Cele două stiluri s-au contopit atât de bine prin simplitate și autohton.

Vedere laterală

Sursa: cosmopolitan.ro

 

Și Mânăstirea Voroneț, la fel ca multe mânăstiri din Bucovina, a fost ctitorită de Ștefan cel Mare. La îndemnul lui Daniil Sihastrul, marele domnitor a luat decizia de a mai ridica o mânăstire. Cronicarul Ion Neculce consemnează: „Și au întrebat Stefan cel Mare pre sihastru ce va mai face, că nu poate săsă mai bată cu turcii: închina-va țara la turci, au ba? Dar sihastrul a zis să nu o închine, că războiul este al lui, numia, după ce va izbândi, să facă mânăstire acolo…„. Poate că Mânăstirea Voroneț i-a fost mai dragă sihastrului decât Putna, aici aflându-se și mormântul lui.

Judecata de Apoi - Mânăstirea Voroneț

Sursa: turistderomania.ro

Numită și „Capela Sixtină a Orientului”, Mânăstirea Voroneț, renumită pentru culoarea minunată, este una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Moldova. Roșului lui Rubens sau verdelui lui Veronese le face concurență albastrul de Voroneț. Acesta domină pictura exterioară și este considerat de specialiști ca fiind unic în lume. Culoarea minunată a Mânăstirii Voroneț provine dintr-o rețetă secretă care are la bază un mineral numit azurit. De asemenea, culoarea are o rezistență deosebită la intemperii și la degradare. Se spune că albastrul de Voroneț reprezintă culoarea cerului Bucovinei în perioada culesului strugurilor.

Peretele sudic al Mânăstirii Voroneț

Photo Credit: Octavian Serban

Numele de Capelă Sixtină l-a primit pentru marea frescă ce acoperă peretele vestic – „Judecata de Apoi”. Această scenă este, de fapt, o uriașă compoziție unică în arta Orientului creștin. Aici „Judecata de apoi” este prezentată senin, chiar naiv, punând în evidență numai părțile bune. Pe contrafort s-a reprezentat Învierea morților. Pictura din naos și din altar, obosită de fumul lumânărilor așteaptă cuminte să fie restaurată. O piesă extrem de valoroasă în biserica Mânăstirii Voroneț este catapeteasma. Aceasta este făcută din lemn de tisă, aurit, ușile împărătești fiind o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn.

Mânăstirea Voroneț este ruga de mulțumire adusă de Ștefan cel Mare pentru înfângerea turcilor și salvarea Țării Moldovei. Un lăcaș care timp de trei secole și-a asumat și rolul educativ. Aici au fost școliți copiii de bioeri și cei care voiau să devină preoți sau caligrafi. La Mânăstirea Voroneț se găsesc două dintre cele mai vechi manuscrise românești – Codicele Vorornețean și Psaltirea Voronețeană.

 

Mormântul lui Stefan cel Mare de la Putna

Mânăstirea Putna sau ce poți face cu un arc și o săgeată

/în /de
Vedere generală a mânăstirii

Sursa: wikipedia.org

Ridicată pe la jumatatea secolului XV, Mânăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, are o istorie zbuciumată, dar un început de care se leagă o legendă frumoasă. Ion Neculce povestește în cronicile sale cum domnitorul Moldovei și-a ales locul în care să construiască biserica: „Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mânăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este langă mânăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul in oltariul”.

Vedere de pe latura porții principale

Sursa: lataifas.ro

Biserica originală avea atât pictură interioară, cât și exterioară pe fond de aur, iar acoperișul era acoperit cu plumb. Pradă multor incendii și a valurilor de cotropitori turci și tătari, biserica a suferit multe modificări. Se pare că biserica originală a fost demolată în anul 1654 din motive necunoscute. Totuși există o presupunere conform căreia domnitorul din acea vreme ar fi cautat aur în biserică. Se pare că plumbul de pe acoperiș a fost topit și din el s-au făcut gloanțe, singurul element original care s-a pastrat fiind Turnul Tezaurului.

Turnul Tezaurului

Sursa: ortodox.ro

Numită de Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc”, Mânăstirea Putna este un important centru cultural, religios și artistic din Romania. Aici s-au organizat un atelier de broderii, unde se lucra cu pietre prețioase, mătăsuri și fire de aur și argint, un atelier de icoane de ceramică și un atelier de sculptură în lemn și piatră. Mânăstirea Putna, vizitată frecvent de Ștefan cel Mare, este locul unde domnitorul își doarme somnul de veci. Mormântul lui este acoperit cu un baldachin din marmură albă.

Mormântul lui Stefan cel Mare de la Mânăstirea Putna

Sursa: doxologia.ro

În apropierea Mânăstirii Putna se află cea mai veche biserică din lemn din Europa. Mânăstirea Putna este un monument istoric de o valoare inestimabilă care a ținut piept incendiilor și, mai ales, probei timpului. Aici Dumnezeu este mai aproape de pământ și oameni. Liniștea sufletească ce te cuprinde când ajungi la Mânăstirea Putna este de nedescris.