sanctuarul circular - sarmizegetusa regia

Sarmizegetusa Regia – capitala dacilor

Munții Orăștiei sunt presărați cu ruine ale vehilor cetăți dacice. În centru, pe Dealul Grădiștei, se află ruinele celei mai importante dintre ele, Sarmizegetusa Regia. Aici, înainte de războaiele cu Imperiul Roman, era plasată capitala dacilor. Așezată strategic pe cea mai înaltă culme, cu posibilitatea de a supraveghea întreaga zonă și de a comunica ușor cu cetățile din jur, Srmizegetusa Regia a fost un important centru religios și economic. De fapt, capitala era formată din 6 citadele, cea din centru fiind construită la o înălțime de 1200 metri. Decebal, regele dacilor, a reușit să mențină capitala la Sarmizegetusa și să apere țara de invazia romanilor până în anul 106. După ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman, capitala a fost mutată la o distanță de 40 de kilometri, la Ulpia Traiana.

sancturaul de andezit - sarmizegetusa regia

Sursa: traveltipy.com

 

Capitala în formă de hexagon

Începuturile Searmizegetusei nu sunt cunoscute, iar cercetătorii au păreri diferite despre originea și însemnătatea numelui. Poate una dintre cauze este și faptul că denumirea capitalei dacice s-a păstrat în forma greacă și latină. Totuși se cunoaște faptul că Sarmizegetusa Regia a fost o capitală înfloritoare, care a avut și un important rol religios. Aici, se pot vedea și astăzi ruinele celui mai mare sanctuar circular dacic, Calendarul Circular. Este poate ce mai bine conservat punct din interiorul cetății. Zidurile cetății, groase de 3 metri și înalte de 4-5 metri, au o formă neregulată dată de forma stâncii pe care au fost construite. Astfel Sarmizegetusa regia are forma de hexagon cu laturile inegale. Pe o suprafață de 3 kilometri s-au găsit urme ale așezării civile din componența capitalei – locuințe, hambare, rezervoare de apă, ateliere, magazii.

 

Dacii, oameni inovativi

drumul pavat de la Sargmizegetusa Regia

Sursa: calatorsauturist.ro

Din descoperirile făcute de-a lungul anilor se poate trage concluzia că dacii aveau un stil de viață de o calitate foarte bună. Civilii, care locuiau pe terasele construite în josul muntelui, lângă fortăreață, se ocupau cu agricultura și aveau apă curentă cu care să își ude câmpurile. Nobilii daci aveau apă adusă până în case prin țevi de ceramică. Sanctuarele erau contruite tot pe terase. Din păcate, numai o mică parte dintre acestea s-a păstrat întrucât romanii au distrus majoritatea sanctuarelor. În interiorul fortăreței au existat drumuri pavate ale căror urme se pot vedea și astăzi.

zid de apărare al cetății Sarmizegetusa Regia

Photo Credit: Cosmin Ștefănescu

 

Capitala sub conducerea lui Decebal

Sarmizegetusa Regia a cunoscut apogeul sub regele dac Decebal. Sarmizegetusa era construită cu mult timp înainte ca Decebal să fie rege: Însă el a fost ultimul rege dac care a avut capitala aici. Sarmizegetusa Regia a fost o fortăreață și o capitală înfloritoare, care avea multe legături comerciale și economice cu cetățile din jur. A rezistat cel mai mult în timpul războaielor romane, dar într-un final când Decebal și poporul dac au pierdut războaiele și Sarmizegetusa a intrat în declin. După ce romanii au reușit să pătrundă în capitală, au început să distrugă majoritatea construcțiilor, sanctuarele fiind primele devastate. Din capăitală a unui popor măreț, Sarmizegetusa Regia a ajuns să fie o garnizoană militară romană. Capitala a fost mutată la Ulpia Traiana, care a primit și denumirea de Sarmizegetusa pentru că împăratul Hadrian a vrut ca Sarmizegetusa Regia să aibă cumva o cuntinuitate.

zidurile cetății sarmizegetusa regia

Sursa: dacicool.ro

 

Ruina de pe Dealul Grădiștei

Acum, după 2000 de ani Sarmizegetusa Regia este o ruină, pe Dealul Grădiștei, împânzită de pădure și iarbă. Ici colo se mai pot vedea urme ale zidurilor sau drumurilor pavate. Sanctuarele sunt singurele care au ținut piept timpului cu încăpățânare și nu s-au lăsat doborâte. Drumul din Orăștie și  până la ruinele Sarmizegetusei se poate face cu mașina. Nu este cel mai stălucit drum, dar se poate ajunge destul de ușor pe vreme bună. La baza muntelui este amenajată o parcare în care turiștii dornici de a descoperi cetățile dacice la pas pot lăsa mașinile.

Vedere generală a castelului

Castelul Peleș

vedere generală a castelului Bran

Castelul Bran

Începuturile castelului Bran nu se leagă nici de vampiri și nici de Vlad Țepeș. Se pare că domnitorul Valahiei nici măcar nu a ajuns la castelul Bran. Atestările documentare arată că Branul are strânse legături cu Cavalerii Teutoni. Aceștia s-au stabilit la intrarea pe Culoarul Rucăr-Bran la îndemnul regelui Andrei al II-lea al Ungariei. Acesta urmărea stabilirea unui punct de graniță între Transilvania și Valahia. Abia în secolul XIV începe construcția castelului Bran. După 11 ani de construcție, castelul, situat strategic pe o stâncă abruptă între Măgura și Dealul Cetății, este terminat și dat în folosință. De pe zidurile Castelului Bran se vede întreaga vale și munții din jur. De aceea, a fost folosit drept vamă și punct de observație.

Vedere generală

Sursa: castelulbran.ro

 

Castelul reginei iubită de popor

De la începuturi și până în 1920 Castelul Bran trece de la un domnitor la altul. Își schimbă de mai multe ori funcția din vamală în administrativă și aprope este dat uitării timp de 30 de ani. Cea care salvează Castelul Bran de la ruină este Regina Maria, după ce are loc Marea Unire și Tansilvania trece de sub conducere austro-ungară sub cea românească. Atunci, consilul orășenesc din Brașov a decis în unanimitate să îi cedeze castelui iubitei regine. De atunci Branul devine reședință regală și este renovat în totalitate. Cel care se ocupă de detaliile arhitecturale este Karel Liman, cel care proiectase și castelele Peleș și Pelișor. Atât de mult îndrăgește Regina Maria castlul Bran încât la un moment dat inima ei este adusă de la Balcic și depusă aici.

 

30 de ani de paragină

Castelul Bran cunoaște o altă perioadă neagră după ce Regele Mihai este forțat să abdice și să părăsească România. După acest eveniment castelul Bran intră în posesia statului român care îl lasă în paragină. Castelul Bran devine muzeu de istorie abia în 1956. Treizeci de ani mai trârziu este din nou renovat. Momentan Castelul Bran este proprietate a Arhiducelui Dominic de Habsburg, nepotul Reginei Maria. De cand castelul a reintrat în posesia deținătorilor de drept el a fost mobilat cu obiecte de mobilier care au aparținut familiei de Habsburg. De asemenea, aici aunt organizate multe evenimente și au fost amenajate camere speciale pentru turiști precum și atracții turistice. În curtea castelului Bran a fost amenajat un Muzeu al Satului, iar în castel este o sală de proiecții ale Arhivei Naționale de Film. Aici sunt proiectate filme despre viața familiei regale și despre istoria castelului.

Curtea interioară a castelului Bran cu fântâna adâncă de 57 de metri

Sursa: timpul.md

castelul Bran - interior mobilat

Sursa: i-tour.ro

 

 

 

 

 

 

 

Legende cu vampiri

În punctul în care Munții Bucegi se întâlnesc cu Piatra Craiului s-a născut o legendă care atrage mulți turiști. Trebuie să recunoaștem faptul că frumoasa fortăreață a castlului Bran este vizitată de mulți pentru legenda cu vampiri care s-a țesut în jurul ei. Romanul scris de Bram Stocker este o ficțiune care nu se bazează pe fapte reale. Dar această poveste a prins atât de tare încât turiștii vin la castelul Bran în „căutarea” lui Dracula. Din curtoazia proprietarilor castelului Bran, aici a fost amenajată o cameră dedicată misterioasei legende a domnitorului-vampir.

Castelul Bran se ridică semeț pe stânca abruptă de la intrarea pe Culoarul Rucăr-Bran. Deși Transilvania este acum parte a României, castelul încă mai veghează asupra trecătorii dintre munți. Rolul lui nu mai este unul vamal, dar castelul Bran va continua să domine valea care i se deschide spre Transilvania poate sute de ani de acum înainte. Cei 600 de ani care au trecut peste castelul Bran și-au spus cuvântul în felul lor. Dar castelul a fost construit să reziste și de pe stânca lui golașă ține piept furtunilor și condițiilor meteo neprietenoase cu zidurile lui pline de istorie.